23 februarie 2015

Uneori Muntii Cozia. Alteori Muntii Nucet. Si ce "Coz ie"!

Muntii Cozia: Apus de Soare peste Buila-Vanturarita
      Uneori, cand imi trec aventurile pe blog, ma intreb daca, recitindu-le peste ani, voi retrai impresiile descrise aici..
Alteori nu sunt sigur daca am reusit sa transmit si altora,daca nu starile, macar pofta de a vizita zona respectiva si eventual de a impartasi la randul lor experientele traite.
      
  Lectia:
      Muntii Cozia sunt genul de locuri pe care, vizitandu-le, iti doresti sa revii, de data aia stiind mai mult despre ei. Si asta pentru ca istoria  si-a gasit si aici un adapost insemnat atat din condei,in slova  hrisoavelor, cat si cu fierul si pulberea, in carnea stancilor din calea  Oltului, sau in ziduri care inca se mai ivesc misterioase pe malurile acestuia. Si, odata revenit cu lectia invatata, vei reusi draga calatorule sa nu te mai uiti ca bivolul incaltat la cele din jur fara sa stii ce reprezinta, ci sa intelegi si sa simti istoria si miasma acestor locuri.

Harta Muntilor Cozia
      Din de-acum vechiul manual de geografie comunista, ala gros, Cozia era incadrat la grupa de accesorii sudice ale muntilor Fagaras, alaturi de muntii Ghitu si Fruntii. Masivul este mărginit spre nord-est de pârâul Băiașul,spre nord de depresiunea intracarpatică Țara Loviștei, care îl separă de creasta principală a Munților Făgăraș, spre vest de raul Olt si ultimul defileu al acestuia  format cu muntele Basarab, iar spre sud și sud-est de dealurile subcarpatice ale depresiunii Jiblea-Călimănești.
      Au 1668 m altitudine in varful Ciuha Mare, suprafața lor este de cca 77 km², sunt formati in principal din sisturi cristaline -Gnaise de Cozia- si secundar din roci sedimentare -Brecii (de Brezoi). Ei bine, ignorantilor, aici vine partea relevanta: partea sud-estica a Coziei (in principal muntele Foarfeca) este formata din aceste Gnaise, a caror caracteristica principala-duritatea - da muntelui o inclinare a pantelor mare,de 50-70%, in timp ce partea  nord- vestica a masivului, cu caracteristici sedimentare, are si un aspect mai domol, de unde si vegetatia mai abundenta.
    
Aceasta impletire de roci metamorfice si sedimentare, multumita eroziunii diferentiate, confera muntelui un aspect pitoresc.Astfel au aparut: stanca Durducului, Colţii Foarfecii si culmile zimtate ale Armăsarului,Urzicii,Usturoaiei, Turneanului. Alte stanci, de pe versanti sau culmi, au dobandit forme frumoase si denumiri pe masura, de la cei mai buni cunoscatori ai locurilor, ciobanii: Fruntea Oii, La Cioban, Zăvodul, Căprăriile, Poarta Mioarelor, Pietrele Vulturilor. Din aproape toate caile de urcat pe Cozia se poate vedea Piatra Bulzului, sus de tot, imens monolit desprins spre sud de creasta principala.
Un obiectiv interesant de vizitat in acesti munti este si Poarta de Piatra, o spectaculoasa deschizatura in stanca, de dimensiuni impresionante: in jur de 8 metri inaltime si 7 metri latime,situat la circa o ora de mers de la Cabana Cozia pe marcaj Imagini pentru marcaj cruce rosie si apoi Imagini pentru marcaj punct rosu.

 Obiective turistice limitrofe
 
           Castrul Arutela-Este o fortificatie romana construite pe o veche aşezare dacică, situata pe malul stâng al Oltului în Poiana Bivolari (pe vremuri o bivolărie domnească). Castrul a fost construit de arcasii sirieni din armata romana.În prezent se menţin urme ale castrului şi termelor romane, precum şi o porţiune a vechiului drum roman, pavat cu piatră cioplită. Arheologii au descoperit aici  inscripţii de pe vremea împăraţilor romani Hadrian (117-118 d.h.) şi Antoninu Pius (138-161 d.h.); întreaga fortificaţie, care era mai amplă, a fost distrusă de o mare inundaţie a Oltului fiind conservată şi reconstituită.
          Castrul Pretorium: Este situat pe partea stângă a Oltului lângă satul Copaceni- Racoviţa cu două construcţii monumentale- una pe malul Oltului cu caracter de apărare şi altă construcţie pe terasa superioară a Oltului, o aşezare romană fortificată.
           Reţeaua de castre romane din apropierea Masivului Cozia se integra în vechiul sistem de apărare roman- „Limex Alutanus”.
           Masa lui Traian: Este un promontoriu stâncos ce prelungeşte Muchia lui Teofil până în albia Oltului; Acum apare ca o mică insulă ieşită din apele lacului de acumulare Turnu. Legenda spune că aici ar fi luat masa împăratul Traian în timpul campaniei de cucerire a Daciei. Tradiţia populară locală mai păstrează şi numele de “Masa lui Mihai”, care şi el s-ar fi oprit aici în drumul său spre Transilvania.
           Mănăstirea Cozia – Este situată în oraşul Călimăneşti, pe malul drept al Oltului. În anul 1388 apare consemnată hotărârea lui Mircea cel Mare de a ridica o mânăstire, „la locul numit Călimăneşti-Cozia pe Olt”. Mânăstirea este locul de veci al marelui voievod, alături de mama lui Mihai Viteazu.
          Schitul Ostrov- oraş Călimăneşti, ctitorit în secolul al XVI-lea  
          Mănăstirea Frasinei- comuna Muereasca, ctitorită în  secolul al XVIII-lea;Este un mare complex monahal;
          Mănăstirea Cornet- localitatea Călineşti, locaş de călugări
          Biserici –monumente istorice medievale: Biserica Scăueni- replica în miniatură a Mănăstirii Cozia (sec. Al –XV-lea);Păuşa (sec. Al XVII-lea), Biserica Veche Călimăneşti (sec al XVI-lea);Biserica Proieni,
          Locuri istorice: satul Pripoare, comuna Perişani. Unii istorici sunt de parere că aici se găseşte trecătoarea Posada, loc unde oştile conduse de domnitorul muntean Basarab I au învins armata lui Carol Robert de Anjou (9-12 ianuarie 1330), consfinţind întemeierea statului de sine stătător Ţara Românească.
          Cetatea lui Vlad Tepeş- situată pe Valea Băiaşului- punct fortificat.
          Valea Băiaşului, al carui nume provine de la ocupaţia vechilor locuitori care locuiau odinioară aici „băiaşi”si care se ocupau cu căutarea aurului.
           Dealul viilor – Jiblea Veche, zona de cultura de viţă de vie din vremea voievozilor situată la cea mai înaltă altitudine din ţară.
      Se observa ca viata monahala in acest perimetru are o traditie indelungata si infloritoare. Ctitoria manastirii Cozia in acest loc nu este intamplatoare, Mircea Cel Batran fiind clar din capul locului ca dorea sa fie inmormantat aici,contrar uzantelor vremii,cand voievozii din neamul Basarabilor,acesti urmasi ai descalecatorului Radu Negru Voda, isi gaseau obsteasca impamantare la Campulung.
      Manastirea Turnu este atestata la 1676 si  ia nastere ca urmare a retragerii calugarior batrani din manastirea Cozia,acestia dorind un loc linistit,mai la o parte de tumultul si pericolele vietii cotidiene. Initial calugarii au locuit in cateva grote din spatele varfului Turnu, de pe  malul Oltului. Treptat a luat nastere manastirea,care apoi a servit si ca loc de retragere a calugarilor si odoarelor din calea navalirilor. Dealtfel varful de deasupra manastirii avea pe el un turn de veghe,locul oferind o perspectiva excelenta spre Valcea. De aici numele.
      De la manastirea Turnu o poteca presarata cu troite si urcusuri duce spre est, pret de 6 kilometri pana la manastirea Stanisoara,atestata in 1747. Probabil ca, de data asta satui de zgomotul de la manastirea Turnu,   alti calugari batrani s-au retras din nou mai sus,la liniste. Mai la sud, un drum forestier pleaca din Pausa si dupa 9 km ajunge la acest schit.
      Dar trecutul locurilor are si alte nuante. Are culori care vin de dincolo de crestinism, mai vii sau mai fade, are urme palpabile  dar si cutume din vremurile de dinainte, ramase in subconstientul colectiv dar si in pamantul si sub stancile coclaurilor.
      Uneori in noapte,turistului surprins de intuneric pe cararile muntelui ii pot iesi in cale focurile vii ce joaca deasupra comorilor ingropate pe aici. Si ar fi bine sa fie  lasate in pace, caci multe dintre ele poarta asupra lor blesteme necrutatoare: de pilda  cui i-ar mai fi de folos o oala cu galbeni daca din acel moment o sa ii moara mereu la intrare?
Castul Arutela. In planul secund este Manastirea Cozia
Manastirea Turnu
Manastirea Stanisoara

Enigma  numelui "Cozia",un mic amuzament:

    Unii sunt de parere(E. Petrovici) ca numele este de origine slava, de la "koza" care inseamna <capra>. (Adica: "draga mea,acum hai cozie").Cum insa manastirea Cozia este construita in 1386, explicatia nu rezista, pe vremea aceea autorii expresiilor slave  (gen "davai ceas,davai mosie,aici Cozia sa fie") nu stiau ce-i aia ctitorie,ei limitandu-se doar la incursiuni ocazionale in zona Valcei.
Si capre.
    Sultanul Baiazid privi la dansii cu dispret si in cautare de senzational, posta pe blogul personal o explicatie elucubranta: "koz" in turca inseamna "nuca"..si cum in zona Cozia sunt suspect de multi nuci...de acolo vine.
Din pacate inocentul capriciu lingvistic turcesc nu a convins atunci, In Age of Empires III, Mircea cel Batran explicandu-i  foarte amanuntit la Rovine (17 Mai 1395) turcului cum stateau treburile cu drepturile de autor pe la noi.
   Altii, mai cumani  din fire considera originile ca fiind cumane sau pecenege: "Mai carutasule peceneag, da-ti rabla la o parte din drum, nu vezi ce Cozi   ie "?
 Alte pareri sustin aceasta origine cumana: "coza" ar veni  de la "foc", iar originea originii cumanilor/pecenegilor/djuvaricilor era tot turca,dar nu aia osmanlai ci verii lor  turanici,  veniti pe calea ocolita, pe la nord de Marea Neagra pana in Moldova si tara Fagarasului/Valahia. Dracu sa-i pieptene.
   Astfel muntele ar fi avut o perioada doua denumiri, Nucet si Cozia, influenta  cumanilor, mai puternici in aceasta zona,  primand in impunerea toponimului.
    Speculatiile ca numele "Cozia" vine mai de demult, de la Kogaion-ul dacic, trebuie tratate ca niste aberatii ce sunt.
    Mai mucalito-dac din fire, El Chupacabra am intreprins propriile mele  cercetari complexe: Dupa 4 clickuri si doua pahare de vin rosu am decretat urmatoarele:
    In zona Valcea se foloseste "coz" pentru a defini un lucru din cale afara de frumos. Manastirea  ctitorita de Mircea cel Batran, a fost numita "Frumoasa" in vorba locala: asadar localnicii i-au zis  "Cozia".
    Primeste-l Doamne si p-asta!


Data: 14-15 Februarie 2015  
Traseu:

ZiuaI:   Valea Oltului, Barajul Lacul Turnu (375 m) – Şaua La Troiţă (625 m) – Manstirea Stânişoara(773m)     – Cabana Cozia (1573 m)

Ziua II:    Cabana Cozia –  Muchia Turneanu- Şaua La Troiţă – Mănăstirea Turnu- Barajul Turnu


Marcaje:
Ziua I:      + 
Ziua II: 
Timp:
Sâmbătă: La deal 5h30 h  (incet da bine)
Duminică: La vale 3 h 30  (bine da incet)

Dif. nivel:   + 1400 m / – 1400 m

Telefon Cabana Cozia:0744 562198 ;0722 721922

Important:
Cozia nu este un munte dificil in sine. Dar trebuie tinut cont ca diferenta de altitudine este mare,cca 1400m, si ca urcusul este obositor,  traseele fiind destul de lungi.


Ziua I:
    Urcusul in cazul de fata a avut aprox 11 km in cca 5h30 de mers. Am plecat de pe malul Oltului (400m.alt.), pe la Manastirea Stanisoara  pana pe culme(1620m)si apoi la Cabana Cozia(1573 m alt).
    As putea sa va spun cum,desi ne gandeam sa mergem in Fagaras la Cab. Turnuri, am ajuns in Cozia. Banal, sunt mii de bloguri aiuristice cu astfel de chestii irelevante. Ceea ce este relevant cu adevarat este ca am lasat masinile in parcarea benzinariei Omv de langa Barajul Turnu.
    Se urmeaza drumul de tiruri peste baraj si curba la dreapta inca doua sute de metri. In acest timp se vede pe dreapta, pe malul Oltului, castrul Arutela. Se face stanga in padure pe un drum forestier. Este ora amiezii si din cauza soarelui si vremii caldute drumul este numai namol. Imediat toti bocancii nostri de iarna devin pamantii provocand ici-colo oftaturi adanci..
    Alunecand la vale prin namolul lipicios, depasim la deal  poiana La Museteica si,dupa o ora de la plecare, ajungem "La Troita". Unde chiar este o troita.Urcusul se domoleste si devine o plimbare relaxanta.Depasim prin doua strungi pietroase muchiile Traznita si Scortaru, aici existand un mic promotoriu stancos de pe care se vede excelent zona: Coltii Foarfecii, Vf Ciuha Mica(are releele radio), Muchia Vladesii, Vf Salbaticu.
   De aici dam   pe langa o grota impodobita cu icoane si ajungem imediat la Manastirea Stanisoara.
   Poteca tine inainte pe langa gardul Manastirii si coteste brusc stanga, incepand un mic urcus pieptis. Trecem pe langa o coliba, traversam pe la baza doua muchii stancoase si dupa cateva serpentine ajungem la Coltul lui Damaschin, un colt stancos cu o belvedere frumoasa si o mica grota situata un pic in afara potecii spre nord.
    Avem parte de o intalnire cu un Ciobanesc flocos cu cea mai curata , fina si ingrijita blana din cate am vazut: Il luam din scurt si catelul ne spune secretul: se coafeaza la salonul lui Bote.
    Ruta noastra continua pe Muchia Vladesii.Imediat intalnim jonctiunea cu traseul marcaj unde exista un loc de popas, cu banci si masa. De aici poteca ajunge in cateva sute de metri pe culmea Vladesii pentru ca imediat sa coboare in stanga sub Piatra Bulzului,spre un loc amenajat cu un cablu de otel.
    Se continua in urcus pronuntat, avand Vf Bulzul deasupra noastra in dreapta, si se depaseste o zona cu inca doua cabluri. Iesim intr-o mica culme, marcat cu celebra "banca" de piatra aflata deasupra haului.
Atentie! stanca in cauza este expusa:)
    De aici in cca 20 de minute se iese in culme, inte Bulzu si vf Durduc, apoi se face stanga si se ajunge dupa 10 minute in drumul forestier de pe Ciuha Mica. Acesta se urmeaza la stanga, la vale, pana la cabana (5min)
    Personal behai pe urcusul din padure  pana la drumul forestier de pe culme  ca sa prind apusul. Reusesc sa ajung in timp util, mirandu-ma initial de covorul rosu asternut aici in calea mea. Dar ma prind repede: era doar limba mea scoasa toata de la efort.
    De aici se vede toata mosia roata imprejur:Muntii Iezer, Fagaras, Buila-Vanturarita, Parang.
    Dupa un apus memorabil reusesc sa ma decongelez si sa ajung la Cabana.
   Cabana Cozia este un local frumos si pitoresc.Imediat cum debarc ingerez rapid o suspect de gustoasa ciorba de fasole(9ron).Preturile sunt modice iar mancarea este buna.
   Dormim in anexa(25 ron/pers) iar soba de teracota reuseste sa faca fata cu brio noptii si frigului de afara.
   Ocupam o camera de 8 paturi, supraetajate, iar cei de deasupra chiar au dormit in cracii goi. In timpul asta am decorat tot interiorul camerei cu diverse ornamente sub forma de: soseste, tricouri, polare, geci ba chiar si alte accesorii pe care blondele nu au voie sa la poarte in arestul preventiv;)
   Cu soba am fost transanti din prima: am incins-o cu cateva brate de lemne de nu se racise nici dimineata.

Lacul Turnu pe Olt,Muntele Basarab(stanga) si Vf. Turnul lui Teofil


Poiana La Museteica

In sfarsit zapada, dupa o kilotona de namol.

Un copac musculos

Aceasta Troita marcheaza locul "La Troita".Logic,nu?

La "Ciocolata si ceai cald"

Vedere spre: Coltii Foarfecei(stanga),Vf Ciuha Mica(cu releele), Muchia Fruntea Oii,Vf Bulzu, Muchia Valdesei si, extrem dreapta vf Salbaticu. Manastirea Stanisoara se afla dupa acest varf.
Coltii Foarfecei


Vf. Salbaticu

Grota spre schitul Stanisoara.


Indicatoare la Manastirea Stanisoara. Da coliva?Cat e coliva?

Manastirea Stanisoara.

Coltii Foarfecii reloaded

Dupa manastire urmeaza o coliba, viitor MegaImage
Dupa coliba urmeaza o flocosenie de caine. Grabiti-va, poate il mai prindeti
Popic si Ceapone in  filmul "Singuri pe Munte III"
Peretii de sub vf Bulzu

Vf Bulzu
Muchia Valdesei pe care tocmai am urcat
Din vale, de pe muchia impadurita(Vladeasa) am urcat pana aici pe sub stanci

Racoridu-mi hemoroizii

Vf Durduc si Bulzu

Muntii Fagaras in apus

Apus pe Cozia

Apus pe Buila-Vanturarita

Diana si Popic la cabana. Si un vin rosu bun adus pana aici de Ceapone
Ziua II: 
     Dupa o noapte in care am avut ocazia sa ies pe la ora 3 afara si apoi sa-mi rup turturii de la fund, am prins cateva foto cu rasaritul. Muntii Cozia sunt o locatie ideala pentru fotografii de iarna cu Fagarasul si Vestul Meridionalilor.
    Plini de o harnicie remarcabila, dupa niste gustoase omlete de la cabana, si o pasta de masline delicioasa(multumim Andreea!) reusim sa ne carabanim pe la 11. Vremea este superba.
     Ii dam la vale pe Turneanu, trecem de refugiul cel nou si in dreptul unei colibe parasim la stanga culmea incepand coborarea accentuata prin padure. O placere pentru cei care urca pe aici! Mai jos parasim firul vaii la stanga si avem trei urcusuri succesive corespunzatoare celor trei muchii stancoase peste care traversam.
     Urmeaza un izvor si o belvedere deasupra vaii Turnu, apoi poteca trece peste Muchia Traznita, prin locul "La Melita" si coborara imediat in drumul de ieri dintre "La Troita" si Manastirea Stanisoara.
   Tinem dreapta si in galop usor ajungem la Troita unde facem iar dreapta la vale  spre Manastirea Turnu, pe un drumeag presarat cu cateva alte troite, mai paraginite.
    In circa 40 min trecem pe langa Manastire, acum devenita un vast complex monahal, cu multiple caldiri si acareturi, inclusiv un mare drum pavat.
   Oare sa fi banuit cei sase calugari cautatori de liniste si  intemeietori ai asezamantului, acum 400 de ani, ce vioi urma sa devina acest loc?
    Coborarea a durat aprox 3h30 si ajungem la masini, lasate in parcarea Omv-Restaurant Dada, cu o foame teribila.
   Intram sa mancam chiar la Restaurant Dada. Plin ochi de calatori, fumatori si gurmazi. Mancarea este standard pentru soferi, nici extraordinara, nici proasta. Trebuie specificat clar ce doresti, altfel in loc de cartofi taranesti primesti gratinati sau prajiti, iar in loc de pizza Quatro Stagioni vine Calzone.Exista si un meniu de post, de exemplu  ciorba de fasole "de post" mai are ramasa in ea cate o bucata de carne.  Personal mananc o ceafa de porc sportiv, iar Fanica descopera ca pe nota de plata a baut o halba-n plus. Una peste alta insa  depasim aceste mici incidente inerente fluxului mare de clienti si ne ridicam multumiti si satui de la masa.
    A, papanasii sunt gustosi. Yummy!
   
Buila Vanturarita si Parang in lumina rasaritului
Muntii Fagaras  la rasarit

Oricum ma uit, tot Fagaras vad

Relee si pe Ciuha Mica si pe Ciuha Mare(Cozia)
Muntii Fagaras: vf. Negoiu,Caltun,Lespezi

Coborare pe sub vf Cozia

Un caine destept


De pe Cozia privind spre Vest
Pro Cozia, contre-jour
Alba ca zapada si cei sapte pitici

Coborare pe Muchia Turneanu cu Muntii Buila pe Fundal


Trecem pe langa Refugiul Turneanu

Refugiul Turneanu


Coliba unchiului Tom.De aici am parasit Culmea si am coborat in padure


Coborarea spre "La Troita"

Coboram puternic si apoi avem trei urcusuri scurte

Coltii Rosiei



Tunel pe sub vf Turnul lui Teofil
Mersul meu  e mers frumos si calare si pe jos
     Epilog

     Uneori,cand imi recitesc aventurile, retraiesc impresiile descrise aici. Si revad flacarile comorilor din munti.
     Si-atunci imi iau rucsacul in spate, sau incalec pe bicileta, si plec la munte.
     Sper din toata inima sa faceti la fel si voi.

Surse:
www.cabana-cozia.ro
www.cozia.ro
www.mastireacozia.ro
www.vinland.ro/istorie/originea-numelui-cozia/


Niciun comentariu:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...