Odihna si Tratament> Creasta Pietrei Craiului intr-o zi si-un pic de noapte

O capra neagra foarte blanda. Sper sa nu aibe parte de atentia vanatorilor ticalosi complexati de micropenisul propriu

       Intre conglomeratele Carpatilor Meridionali, masivul calcaros la Pietrei Craiului se contureaza intr-o minunata aparitie distincta sub forma unei creste alungite pe circa 20 de kilometri.

       Portiunea cea mai frecventata-Creasta Pietrei Craiului in sine- are cca 10 km si este impartita in Creasta Nordica (Turnuri- Vf. La Om) si Creasta Sudica (Vf. La Om- Saua Funduri).

       Aceste creste au un parcurs sinuos si marcat de numeroase urcari-coborari pe varfuletele care confera muntelui din departari aspect de balaur zimtat.

       Poteca de creasta cuprinde pasaje domoale intercalate intre pasaje de catarat/descatarat aflate in limitele abordarii turistice, necesitand totusi incaltaminte adecvata muntelui si experienta pentru pasajele expuse.

       Atentie! Luati apa suficienta pentru traseul de creasta! Nu exista izvoare accesibile.

       Traseul:

    In acea zi de August 2015 am mers circa 30 km in 15 ore :

Odihna si tratament> Valea Horoabei din Muntii Bucegi (August 2015)

            
       Proaspat revenit din Wilder Kaiser, unde m-am catarat pe niste trasee frumoase, m-am trezit in pat  muscat de cot de o Vaduva Neagra. Sau poate o fi fost Paianjenul Alb, caci cotul mi s-a umflat copios si au inceput febra si frisoanele, potrivite dealtfel pe canicula de 40 de grade.
          Asa ca mi-am prescris antibiotice si o tura de odihna si tratament.

 


            O parte din apele care se scurg in bazinul acvifer interior al potcoavei Bucegilor au format de-a lungul epocilor Valea si minunatul Canion al Horoabelor.
Aceasta aduna apele de sub Muntele Batrana si se varsa in Valea Ialomitei mai jos de Pestera Ialomitei si Turnul Seciului.

Alpinism - Traseul "Fluturele De Piatra" Din Peretele Vulturilor, Bucegi (Iulie 2015)

 -Articol in curs de scriere-

    

   "Fluturele De Piatra" a fost primul  meu traseu catarat in Peretele Vulturilor, in Iulie 2015.

   Ca si frumuseste, il situez intre vecinii sai de mai la dreapta peretelui: este mai frumos decat "Fisura Suspendata" si mai usor decat "Innominata".

   Pot sa afirm asta pentru ca  la cate un weekend distanta dupa "Fluturele de Piatra", am catarat "Innominata" si apoi "Fisura Suspendata", toate trei cap de coarda.
   A fost o placere.

  

 


Etimologie:

   Pentru profani, Fluturele de Piatra, inainte de a fi un traseu, este o pasare.
  Mai precis, Tichodroma muraria sau Fluturașul de stancă este o pasăre cățăratoare migratoare, de talie mică, cu spatele gri și abdomenul negru pe timpul verii, și alb iarna. Are aripi rotunjte și largi, cu pete roșii pe mijloc și albe pe margini. Ciocul lung, subțire și încovoiat îi permite să prindă insecte, râme și nevertebrate mici pentru a se hrăni.

  Traseul nostru urca zone alaturi de care aceste pasari cuibaresc si de aici numele.

  Traseul a fost batut de Iosca Ghetie si A. Iacob, in 1967 si se pare ca, din cauza dizidentei autorilor, regimul comunist il condamnase la uitare.

Acces:

   De la refugiul Costilei se urca poteca pe sub Tancul Mic si apoi se face stanga in Valcelul Pietros pe care se continua in sus 100 de metri pana cand acesta devine o simpla poteca prin ierburi. aceasta ne conduce ascendent stanga pana pe un tapsan, unde un mic loc de popas intre jenpeni marcheaza locul unde cataratorii  se pot lega preventiv in coarda. De aici se coboara cativa metri pe hatas si apoi se urca versantul impadurit si abrupt in dreapta, pe langa peretele stancos. Poteca este evidenta si destul de abrupta. Dupa circa 150 de metri de urcus, si depasirea unei rupturi de panta oblic-stanga se ajunge la baza peretelui, pe Brana Policandrului. In acest loc se afla intrarile in traseele: Narcisiada(la dreapta), Innominata (marcata cu un spit cu maion) si Fisura Suspendata (cativa metri mai la stanga, in dreptul a trei cuie legate cu o coarda antica).

     Pentru a ajunge la traseul nostru se urmeaza la stanga(sud) Brana, pe un hatas evident, circa 100 de metri. Intrarea in traseu este comuna cu traseul Policandrului si este marcata cu un cui cu inel.

     Fac precizarea ca legarea in coarda inca de jos este pentru cei care indragesc viata in felul lor.

Majoritatea niciodata nu s-au legat in coarda pana a ajunge aici(uzual dealtfel) iar unii  nici pe prima lungime din traseu, care este mai mult iarba si pietris, si as fi discutat si cu unul dintre cei care in 1976 au batut la  traseul Innominata, dar a murit atunci,  cazand pe panta abrupta printre copaci, pentru ca nu se legase in coarda.

Alegerea va apartine.

Vai alpine - Valea Coltilor din Muntii Bucegi (Oct 2014)

    
Masivul Costila este fara indoiala cel care da Bucegilor aerul lor de maretie. Masiv si prin constitutie, nu numai prin definitie, cu pereti uriasi separati de vai "de abrupt" veritabile, acest munte atrage  privirile  de departe.
    Tot el constituie si terenul de joaca si de evolutie al turistilor spre alpinism, oferindu-si treptat spre parcurgere vaile usoare, branele pitoresti si , mai apoi, numeroasele trasee de catarat din peretii de conglomerat. Pe acest taram mirific s-a nascut  si consolidat alpinismul autohton, si aici multi dintre noi am facut primii pasi pe vai si apoi in pereti..
    Descrierea sa cu amanuntul s-a facut in capitole si carti intregi, vorbindu-se astfel despre taramul cuprins intre Valea Alba si Valea Priponului,si brazdat frontal de Valea Costilei si cea  a Galbinelelor.
    Frumusetile sale pot fi strabatute de la un capat la altul pe Braul Mare al Costilei.  Aceasta terasa inierbata, efect al ultimei glaciatiuni, cea Cuaternara, incinge ca un "brau" peretii masivului. Partea cuprinsa intre Valea Alba si cea a Vaii Malinului(cea mai lunga vale a abruptului) se poate incadra la categoria "brau de sus", intrucat ajunge foarte aproape de platoul Bucegilor. Partea de dincolo de Malin pana in valea Priponului este un brau de mijloc, si pentru continuare potecii coboram pe scocurile de langa firul vaii Malinului cateva sute de metri ca sa putem prinde poteca mai departe.
    Ei bine, zona aceasta nordica a Costilei,desi mai lipsita de popularitate, este strabatuta de mai multe vai de abrupt, care pornesc de jos, din valea Cerbului si sfarsesc indubitabil in Platoul Bucegilor.
    Exista totusi o vale atipica aici: Valea Coltilor. Ea nu incepe de jos din Valea Cerbului si nu ajunge nici pe departe in Platou, ci se iveste ca un afluent in partea inferioara a vaii Malinului si urca pana in Strunga Galbinele, deasupra vaii omonime.
    Pe stanca uscata, Valea Coltilor este o vale usoara si foarte frumoasa ca parcurs. Are o singura portiune friabila in treimea superioara si cateva saritori placute la urcat, oricum asigurate si cu pitoane acolo unde unii pot considera necesar.

Masivul Costila(Bucegi) vazut din Poiana Costilei

MTB> Cea Mai Lunga Zi - (de la Vf. Omu spre Marea Neagra intr-o zi cu bicicleta)

     Zilnic,Pamantul se micsoreaza pentru fiecare dintre noi, aratand invers proportional cu suma experientelor terestre si de viata acumulate. Distantele par a fi mai mici, si nici durata de parcurgere a acestora nu mai este atat de lunga, in sensul ca timpul nu mai trece asa de greu pe drumuri..

      Noi insine, ca fiinte ale acestui Pamant, de-a lungul vietii ne ridicam starea de la oameni "ai locului" la cea de oameni     "ai lumii" tocmai ajutati de aceasta schimbare de perceptie, care este un mecanism natural binevenit si care, dusa la extrem, ne va ajuta peste ani sa devenim oameni "ai Universului", eventual spre disperarea altor specii de extraterestri carora le vom epuiza resursele de dragul profitului exprimat in noua valuta galactica, "universolarul".

     In acest sens, dupa o vreme in care am strabatut Pamantul in multe directii, distantele ajung sa ni se micsoreze in minte substantial, astfel incat parcurgerea acestora, prin forte proprii, de exemplu cu bicicleta, poate deveni plauzibila si placuta chiar daca este vorba de sute de kilometri intr-o zi.

      O astfel de tura am intreprins in iunie 2015, cand am vrut sa ajung cu bicicleta din muntii Bucegi, de la Varful Omu, pana la Marea Neagra (Vadu) intr-o zi.

      Traseul are 425 km:

- 24 km urcati din Sinaia-Saua Dichiulu-Babele -Vf. Omu

-401 km pedalati de la Vf. Omu la Marea Neagra.

http://www.bikemap.net/en/route/3083889-vf-omu-vadu-dn1-direct/

Mi-a placut sa am aceasta experienta intr-o nota personala caracteristica:

MTB> Turul Dobrogei si al Cadrilaterului cu bicicleta [Aprilie 2011]

      Uneori este mai bine sa-ti asterni in scris amintirile dupa ce s-au sedimentat cele profunde si cernut cele superficiale, neevitand capcana evocarii vremurilor trecute care au fost invariabil mai bune,si generand decizii privind actiunile viitoare izvorate tocmai din aceste trairi depuse in memoria spiritului nostru, care ne consolideaza caracterul si darzenia fiecaruia si care ne indeamna sa nu ne potolim din zbuciumul nostru aventurier, sa nu imbatranim..

      Miles to go and Skies to fly, Hold back the day!

      Astazi de implinesc patru ani de la aceasta iesire de opt zile in Dobrogea cu bicicleta si cortul.
      Dar parca a fost ieri, asa de profund mi-au ramas in suflet impresiile acestei ture incepute la Galati, continuate prin muntii Macinului,Cetatea Heracleea din  Enisala, Histria,Vadu, Constanta,prin  Bulgaria  la Capul Kaliakra, Balcic si incheiata prin Silistra  la Calarasi.
      Au fost opt zile de libertate si balaureala in cel mai pur sens al  cuvintelor, de vagabondaj  si miserupeala de tot ce inseamna griji si obligatii, in care am facut praf roata spate a bicicletei, dar nu am zis nimic celorlalti de frica sa nu intrerup minunea..
     Asa cum bine observa Borcan, a fost ceva unic si, la fel ca si dragostea..vine pe nepregatite,nu te astepti..si abia dupa ce a trecut te trezesti ca a fost minunat.
     Si ca mai vrei!

Turul Dobrogei si al Cadrilaterului cu bicicleta

  

MTB>Marsul Cel Lung - 320 km cu bicicleta in 17 ore (Bucuresti -Marea Neagra, Iunie 2015)

         La cateva zile dupa Cea Mai Lunga Zi, m-am trezit in plina noapte plin de sudori! Ma rog, de sudorite. Si asta pentru ca visasem cum in jurul meu facusera hora cei 100 de km ramasi nepedalati intre Harsova si Marea Neagra si ma priveau intrebatori: " Si ce-o sa faci acum cu noi??"
        Atunci,asa,plin de sudorite, am decis sa rezolv aceasta ecuatie cu 100 de necunoscute cat mai repede...

Un Rasarit magnific ii rasplateste pe cei harnici

 

Iarna pe Valea Lui Stan [Martie 2015]

    Amenajarea hidrotehnica Vidraru pe firul vaii Argesului a necesitat, pe langa finalizarea Barajului Vidraru(1965) si a Hidrocentralei,captari de apa si din bazinele superioare ale afluentilor Argesului, care altfel s-ar fi scurs in aval de baraj.
   Un astfel de caz intalnim pe Valea lui Stan,situata la vest de Lacul de Acumulare Vidraru.   Lucrarea hidrotehnica a presupus constructia pe vale a unei captari  si a unui tunel care debuseaza pe versant deasupra Lacului Vidraru, vis-a-vis de cantonul Calugarita.
    Pentru acces, a fost amenajata valea in portiunea inferioara,de la Transfagarasan in sus, de-a lungul unor canioane frumoase, cu scari si pasarele metalice. De-a lungul anilor acestea s-au degradat,parcurgerea vaii devenind foarte pitoreasca pentru amatorii de senzatii deosebite.
    Aceasta situatie a fost remediata prin reamenajarea ca traseu turistic de data aceasta, in 2012, de catre Salvamont Arges si mai multi voluntari.

Valea Seaca dintre Clai.Iarna in Muntii Bucegi [Februarie 2015]

      Zona estica a Muntilor Bucegi (Valea Prahovei) abunda in vai de abrupt care ofera aproape tot timpul anului posibilitati frumoase de parcurgere.

     Daca in timpul verii si toamna, firele vailor pun in calea noastra dese rupturi de panta uneori verticale-celebrele "saritori"- cu inaltimi de ordinul metrilor sau zecilor de metri, in timpul iernii si primavara sunt acoperite cu zapezi masive si care permit ascensiuni placute la coltari.

     O astfel de urcare -si coborare- am intreprins in Februarie 2015 pe Valea Seaca dintre Clai (Valea Seaca a Jepilor).

     Este prima vale la Sud (stanga cum privim de la..telecabina Busteni) de Valea Jepii Mici si se gaseste intre Varful Claia Mare(sud) si Claia Mica.

      Intrarea in vale se face din poteca ce urca pe Jepii Mari.Exista potecute pe ambele maluri ale  vaii si ceva mai sus se intra pe fir.

       In circa 15 minute se ajunge la prima saritoare semnificativa, inclinata si de cca 25 metri lungime. In treimea inferioara exista un piton zdravan  iar sus la iesirea de pe saritoare se afla un spit.

Uneori Muntii Cozia. Alteori Muntii Nucet. Si ce "Coz ie"!

Muntii Cozia: Apus de Soare peste Buila-Vanturarita

      Uneori, cand imi trec aventurile pe blog, ma intreb daca, recitindu-le peste ani, voi retrai impresiile descrise aici..
Alteori nu sunt sigur daca am reusit sa transmit si altora,daca nu starile, macar pofta de a vizita zona respectiva si eventual de a impartasi la randul lor experientele traite.
      
  Lectia:
      Muntii Cozia sunt genul de locuri pe care, vizitandu-le, iti doresti sa revii, de data aia stiind mai mult despre ei. Si asta pentru ca istoria  si-a gasit si aici un adapost insemnat atat din condei,in slova  hrisoavelor, cat si cu fierul si pulberea, in carnea stancilor din calea  Oltului, sau in ziduri care inca se mai ivesc misterioase pe malurile acestuia. Si, odata revenit cu lectia invatata, vei reusi draga calatorule sa nu te mai uiti ca bivolul incaltat la cele din jur fara sa stii ce reprezinta, ci sa intelegi si sa simti istoria si miasma acestor locuri.